10. Diorama - Grigore Antipa
Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se
expun in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte
asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui
peisaj real. Primul care s-a gandit la aceasta forma de incadrare a naturii
in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog,
ecolog si profesor universitar de limba romana. El este intemeietorul
Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele
si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara
dioramele biologice.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 12/10-dioram
a.jpg?width= 550&height=378>
Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de
istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor
Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila
a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si
numeroase diorame care infatiseaza fauna din regiunile de tundra, prerie,
savana sau din desertul Sahara. Datorita deosebitei prezentari, numeroase
muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru
organizarea colectiilor lor muzeistice.
9. Tunul Basilic - Orban
Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta
cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub
comanda sultanului Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata
bizantina numara aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari
straini. Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil
cele mai puternice aflate in existeta pana atunci. Otomanii aveau o armata
uriasa, de aproximativ 80.000 - 100.000 de oameni, dar sabiile si sagetile
nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca atare,
otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine
controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule
probe.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 11/09-tunul.
jpg?width=550&height=300>
Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme
reprezentau o noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un
tun enorm, botezat "tunul Basilic", masurand peste opt metri lungime si
circa 75 centimetri diametru, care era capabil sa lanseze un proiectil de
544 kilograme la o distanta de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu
avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau putine si arma s-a
prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate acestea,
instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare
putere, proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau
de functionare.
8. Cibernetica - Stefan Odobleja
Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a
raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult
mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic,
biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot
cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit
modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja,
creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica
in 1929 studiul "Metoda de transonanta toracica" in care enunta pentru prima
oara legea reversibilitatii.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 10/08-cibern
etica.jpg?width= 550&height=360 >
Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din
Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale "Psihologia
consonatista" , lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei
cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si
interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii,
intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece
ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost
utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972,
Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii
se afla in psihologie.
7. Pila Karpen - Nicolae Vasilescu-Karpen
O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani,
fara intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de
stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol
in urma, ca ea va functiona vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie
Leonida" din Bucuresti exista un obiect de patrimoniu care sta intr-un seif
metalic blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Este vorba despre
"Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta sub numele de "Pila
lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile,
adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din
exterior.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 9/07-pila. jp
g?width=550&height=300>
Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se
incapataneaza sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei.
Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un
aparat care sa se miste la nesfarsit, fara sa primeasca impulsuri
exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei actuale. In
epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o
utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati,
lumea oamenilor de stiinta considerandu- i nebuni. Perpetuum mobile nu poate
exista. Cu toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l
construiasca. Si se pare ca a reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa
lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit
inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922. Era
vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care pun in
miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta
conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea
circuitul, pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de
rotatie a elicei era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de
reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat
circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea alimenta o
nava spatiala.
6. Scaunul ejectabil - Anastase Dragomir
Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei
erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar
pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de
zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era
pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A
plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a
perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor
in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea
de brevet "Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de
locomotion aerienne" si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930
pentru "cabina catapultabila" .
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 8/06-scaun- e
jectabil.jpg? width=550&height= 532>
Aceasta inventie era "un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie
aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul
critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta,
impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a
podelei". Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai
multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a
obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru "celula parasutata",
care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea
cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta
cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu
cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424
din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri
de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.
5. Stiloul - Petrache Poenaru
In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului
Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al
Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in
timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind
legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii
primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu
pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826
primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique
din Paris.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 7/05-stilou.
jpg?width=550&height=298>
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume
portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei
portaret fara sfarsit, alimentandu- se el insusi cu cerneala). Aceasta
inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la
crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu
rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile
nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor
componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si
posibilitatea inlocuirii unor piese.
4. Vaccinul antiholeric - Ioan Cantacuzino
Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar
roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie
experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind
vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor
desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de
vaccinare antiholerica, numita "Metoda Cantacuzino" , folosita si astazi in
tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul
holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii
remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 6/04-antihol
eric.jpg?width= 550&height=413>
In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in
focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca "Marea experienta romaneasca",
care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a
epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al
serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a
marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca:
descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de
imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra
holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912
creeaza vaccinul antitific.
3. Gerovital - Ana Aslan
Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al
Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat
importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de
varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de
Gerovital sau vitamina H3.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 5/03-gerovit
al.jpg?width= 550&height=300> Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952
si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National
de Geronto-Geriatrie "Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume,
model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.
"Ana Aslan" are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra
imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu
nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale,
printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele
produselor "Aslan" a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o
afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu
"Gerovital".
2. Avionul cu Reactie - Henri Coanda
In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea
de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse
cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras
atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta
metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia
oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total
diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua
aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m,
greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta
parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie
in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia
viitorului.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 4/02-coanda.
jpg?width=550&height=245>
Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri
Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si
dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston
era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era
transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut.
Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston
era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi
privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui
Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga
din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile
produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana
atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a
pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta
incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu
reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda
a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.
1. Injectia cu insulina - Nicolae Paulescu
Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si
Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in
1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul
glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este
cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea
hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului.
Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 3/01-insulin
a.jpg?width= 550&height=413>
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi "eroi canadieni"
Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul
Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in
laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care
luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza
articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca
in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o
revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul
"Recherches sur le rôle du pancréas dans l'assimilation nutritive". Doar ca
n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final
al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane
anuntarea rezultatelor definitive.
Facts: Alte inventii romanesti importante
· 1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si
prima rafinare a petrolului
· 1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu
aburi
· 1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu
reactie
· 1895 - D. Hurmuzescu - descopera electroscopul
· 1904 - Emil Racovita - fondatorul biospeologiei
· 1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti
cu pneuri; cu "Vuia I" acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca
nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (în fapt,
primul avion din istorie)
· 1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie
pentru sondaje adanci
· 1910 - Tache Brumarescu - masina de taiat sulf
· 1918 - Gogu Constantinescu - intemeiaza o noua stiinta:
sonicitatea
· 1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile
Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor "Apollo" (al caror parinte
a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de
matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei "Apollo" care a dus primul
om pe Luna
· 1921 - Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor în
spate (de forma "picaturii de apa")
· 1962 - Ion Agarbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu
radiatie infrarosie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu