IUBIREA INVINGE TOTUL!!!

DA-MI DOAMNE,PUTEREA DE A SCHIMBA LUCRURILE PE CARE LE POT SCHIMBA!DA-MI PUTEREA DE A ACCEPTA LUCRURILE PE CARE NU LE POT SCHIMBA!SI DA-MI INTELEPCIUNEA DE A LE DEOSEBI!!!


ZAMOLXE

Zamolxe a spus:

“BINECUVANTEZ VOCEA DUMNEZEULUI CARE BINECUVANTEAZA!!!”

Adevarul te va elibera !!!

Oricine se proclamă pe sine însuşi judecător în Câmpul Adevărului şi al Cunoaşterii este un naufragiat de care râd Zeii.

Albert Einstein

sâmbătă, iunie 20, 2009

OMENIREA LA RASCRUCE DE DRUMURI - O conversatie cu Gregg Braden


Gregg Braden a avut o cariera de succes ca geolog pentru Phillips Petroleum, in timpul crizei energetice din anii ‘70, iar in timpul „Razboiului Rece”, ca principalul proiectant de sisteme pentru computere, al companiei Martin Marietta Aerospace. In 1991 a devenit Directorul Tehnic Operational al companiei Cisco Systems. In acelasi timp, in ultimii douazeci de ani el a petrecut multe luni in unele dintre cele mai indepartate si mai pure locuri de pe Pamant, in manastirile din Bolivia, Peru, Nepal, India, Tibet, explorand conexiunile dintre stiinta cuantica si izvorul vechilor traditii spirituale. „Atunci cand colegii mei se relaxau in vacanta la plaja, eu mergeam in pelerinaj in Tibet”. Cel mai bine vandut autor – conform New York Times – este recunoscut la nivel mondial ca un pionier al creari unei punti de legatura intre stiinta si spiritualitate. Am vorbit cu el despre omenirea aflata la o rascruce de drumuri si cum se reflecta aceasta schimbare, in marketingul retelei.
I : Activitatea ta prezenta - lucrul cu spiritualitatea si cu puterea gandului - reprezinta o desprindere de trecutul tau (intr-un domeniu tehnic, intr-o mare firma), sau este o continuare a lui?
R: Este un progres clar. Intotdeauna am crezut ca nu exista o diferenta intre stiinta si spiritualitate, ca atunci cand studiem chimia sau fizica, invatam despre modul in care Dumnezeu creeaza lumea. M-am nascut si am crescut in nordul statului Missouri, intr-o comunitate relativ conservatoare – oamenii nu vorbeau despre asta prea des. Am crezut ca ceilalti gandeau asemanator si am constatat foarte repede ca nimic nu era mai departe de adevar.Cand am inceput sa lucrez intr-o mare firma, am descoperit ca marea majoritate a oamenilor credeau ca stiinta si spiritualitatea se excludeau reciproc – ca noi urmam o cale sau alta, nu amandoua.
I: Crezi ca, acum, acest punct de vedere se schimba substantial?
R: Absolut! Trebuie sa se schimbe si toti simt asta. Toti simt ca ceva se intampla, dar nu pot preciza ce anume. Exista o tensiune ascunsa ce depaseste granitele si natiunile: oamenii de pretutindeni simt ca ceva s-a schimbat.In 2005 a avut loc conferinta „Planeta la rascruce”, care a adunat oameni de stiinta, ingineri, filozofi, lideri religiosi si spirituali din toata lumea, pentru a-si pune intrebarea: Ce se petrece? Este o manifestare de paranoia sau ceva unic se petrece cu adevarat?Rezultatul a fost atat de profund, incat „Scientific American” a dedicat lucrarilor conferintei numarul sau din septembrie 2005. Au fost identificate 6 scenarii diferite: schimbarea climei, amenintarea unui razboi nuclear, noi tipuri de virusi virulenti netratabili, etc. Oricare dintre aceste scenarii, daca este lasat sa se desfasoare pana la capat, ar putea sa duca la sfarsitul civilizatiei pe Pamant si chiar la sfarsitul vietii pe planeta. Poate ca strabunii nostri au trebuit sa rezolve una sau cel mult doua probleme din aceasta lista. Simpozionul a concluzionat ca ceea ce face ca acest moment in istorie sa fie unic, este faptul ca noi experimentam simultan toate cele 6 scenarii. Ne vom da seama in urmatoarea perioada (de la 8 la 15 ani) daca vom supravietui sau nu. Concluzia conferintei a fost: „Singurul mod in care o vom face, este sa ne gandim la noi si la relatia noastra cu lumea, intr-un mod complet diferit.”
I: Asta se refera la „casatoria” dintre cea mai buna viziune stiintifica si cea mai inalta intelepciune spirituala.
R: Exact! Aceasta convergenta de situatii de criza poate fi, cu adevarat, ocazia noastra de a ne redefini cine suntem, cum lucram, care este rolul nostru in Univers. In secolul al 20-lea, urmatoarea intrebare a preocupat lumea stiintifica: Suntem observatori pasivi, scantei lipsite de importanta, ce influenteaza foarte putin lumea? Sau suntem creatori puternici, care joaca un rol semnificativ in modul in care se desfasoara realitatea? Interesant este ca raspunsul la ambele intrebari este – DA. El este determinat de cum alegem sa fim, de dorinta de a accepta puterea care este in fiecare dintre noi, de a influenta calitatea relatiilor noastre, vindecarea trupurilor noastre, succesul carierei si pacea intre natiuni.
I: Ca indivizi, este usor sa intram intr-un fel de neliniste existentiala, simtindu-ne neinsemnati. Spui ca am adoptat modul „Nu-mi pasa”, la scara sociala?
R: Da. Cred ca este conditionarea noastra inconstienta. Am devenit o societate bazata pe stiinta, acum 300 de ani, cand Isaac Newton a formulat legile fizicii. Incepand de atunci, am ajuns sa credem ca suntem fiinte neputincioase, victime ale unei lumi in care tot este separat de tot restul si avem o influenta foarte mica asupra unui lucru oarecare. Asta nu este ceva despre care sa discutam la o sueta, este o conditionare inconstienta, care ne preocupa intr-o oarecare masura.
I: Acest mod de a vedea lumea se strecoara si in felul in care abordam sanatatea, economia, mediul, geopolitica, totul.
R: Asa este! Intreaga noastra civilizatie s-a bazat pe doua ipoteze centrale, care sunt false si care sunt inca invatate la scoala: Prima: spatiul dintre lucruri este gol. Spunem ca 96% din univers este spatiu gol. Ceea ce este materie – sau am putea spune, ceea ce conteaza – este cel mult 4%. A doua: experienta noastra interioara – gandul, emotia, simtamantul, credinta noastra – nu are efect asupra lumii aflate in afara corpului nostru. Ambele ipoteze au fost dovedite ca fiind absolut false. Aceasta afirmatie nu este o alta teorie, ci un fapt stiintific bine documentat, dar care nu a ajuns inca in manualele elevilor.
I: Vorbesti de cercetarea „Campului de la Punctul Zero”? R: Acum stim ca exista un camp de energie care se afla la baza intregii existente fizice. Acest camp este descoperit de curand, astfel incat oamenii de stiinta nu au cazut de acord asupra unui nume; el este denumit pur si simplu „campul”, sau „mintea lui Dumnezeu”, „matrice”, „mintea naturii”, etc. In 1944 Max Planck, parintele teoriei cuantice, l-a numit „Matricea - the Matrix”. Stim ca avem abilitatea de a „vorbi” intr-un limbaj care rezoneaza cu acest camp, un limbaj non-verbal al simtamantului si al credintei din inima noastra. Cand facem asta, realizam vindecarea fizica in interiorul celulelor corpului nostru. Cheia este sa traim sentimentul intr-un mod foarte precis, ca si cum rezultatul dorintei inimii noastre s-a implinit deja. Asta pune in miscare o reactie in corpul nostru, reactiile chimice fiind in concordanta cu acest sentiment. Tot asa se intampla si in afaceri: cand cream precis sentimentul ca deja avem o cariera de succes, relatiile si partenerii nostri exista deja, si avem oamenii potriviti care sa implineasca toate telurile noastre in modul potrivit. Toate acestea pornesc un mecanism in acest camp, care permite ca asemenea lucruri sa se implineasca. De indata ce intelegem mecanismul, acesta devine o tehnologie pe care o putem aplica in mod repetat si constant.
I: Aceasta abordare se leaga de lucrul tau in rugaciunea in masa si focalizarea atentiei in grupuri mari?
R: Exact! Se aplica acelasi principiu, fie ca este vorba de o relatie, de vindecarea corpului, sau de pacea intre natiuni.Daca vrem sa influentam rezultatul, putem evoca simtirea acestuia in inimile noastre, ca si cum rezultatul s-a petrecut deja, mai degraba decat sa ne gandim ca trebuie sa-l construim pas cu pas. Cand construim o nava spatiala, sau coacem o placinta, o facem pas cu pas. In lumea fizica, externa, pentru a ajunge la telul dorit, trebuie sa ne adunam ingredientele si apoi sa aplicam pas cu pas secventa de operatii necesare. Dar in lumea cuantica a gandului, emotiei si credintei noastre, nu se aplica aceste principii. De fapt este chiar opusul: trebuie sa identificam clar si concis care este rezultatul, deoarece universul nu poate atinge un scop instabil.
I: Am fost crescuti sa gandim strategic si tactic. Tu spui ca pe acest nivel, realitatea transcende strategia si tactica si ca, in locul lor, realizam rezultatul plecand de la scop.
R: Asa este. Dar punem totul la punct, pentru ca asta sa se petreaca; nu putem sa stam cu bratele incrucisate. Dar trecem de la un mod pur newtonian de a rezolva problemele – in care credem ca totul este separat si trebuie sa muncim catre scopul nostru – la un mod de gandire cuantica – in care ne identificam cu rezultatul, in mod clar si puternic. Avem un document video sugestiv pentru modul rapid in care lumea fizica raspunde acestui limbaj: vedem o femeie care a fost diagnosticata cu o tumoare canceroasa inoperabila, conectata la un tomograf cu ultrasunete, aflata in prezenta a trei persoane care au fost antrenate in acest limbaj. Vedem cum tumoarea se topeste si dispare de pe ecran.
I: Asta este prin puterea gandurilor lor?
R: Nu este gandul, este sentimentul – un simtamant atat de puternic, incat tumoarea raspunde si se topeste in mai putin de trei minute. Acesta nu este un fenomen petrecut o singura data. In acea parte din China ei fac acest lucru in mod regulat, pentru tumori canceroase.
I: E interesant ca tu spui ca este un sentiment, nu un gand. Toata literatura noastra de succes foloseste termenul de „gand”. Gandirea are tendinta de a fi secventiala.
R: Aceasta este o consecinta fireasca a societatii noastre dominate de barbati, orientata schematic, bazata pe tehnologie si pe partea stanga a creierului. Nu e de mirare ca luam aceste principii si incercam sa le introducem fortat in ceea ce gandim – aceasta este conditionarea noastra. Iata concluzia: lumea noastra este alcatuita din camp electromagnetic de informatii. Daca vreti sa schimbati ceva in lume, trebuie sa comunicati cu acest camp electromagnetic. Este interesant ca stiinta a descoperit recent ca inima umana este cel mai mare generator de camp electromagnetic din corp.
I: Deci limbajul nostru era corect! Este o chestiune de inima!
R: Creierul nostru genereaza un camp electric si unul magnetic, dar acestea sunt relativ slabe, prin comparatie cu cele ale inimii. Campul electric al inimii este de aproximativ 100 de ori mai puternic decat al creierului, iar campul magnetic al inimii este de aproximativ 5000 de ori mai puternic decat cel al creierului. In manualele noastre de fizica se spune ca daca se doreste schimbarea atomilor de materie, trebuie sa fie schimbat fie campul electric fie cel magnetic. Inima le face pe amandoua.
I: Cand schimbam un magnet, pilitura de fier ia o noua forma.
R: Absolut! Iata de ce simtirea este mult mai eficace, in unele privinte, decat gandirea. In societatea noastra am fost conditionati sa credem ca sentimentele si emotiile sunt ineficiente. Barbatilor li s-a spus foarte des sa nu le aiba, iar femeilor li s-a spus ceva de genul „Daca le ai, du-te in alta parte, unde nu vor deranja pe nimeni!” Dar in afara societatii noastre occidentale, veti gasi chiar opusul. De exemplu, in manastirile din Tibet, se spune ca simtirea este cea mai puternica forta din univers. Intr-o manastire, am intrebat: „In traditia dumneavoastra, care este forta care conecteaza totul in Univers?” Calugarul mi-a raspuns un singur cuvant. Am crezut ca a fost o eroare de traducere, astfel incat l-am rugat pe translator sa-l mai intrebe inca o data. Raspunsul a fost acelasi: „Compasiunea”. Atunci l-am intrebat: „Stati putin! Este compasiunea o forta a naturii care conecteaza totul in Univers, sau este o experienta pe care o avem in inimile noastre?” Raspunsul primit, dupa ce translatorul s-a convins ca a inteles ce am intrebat, a fost tot un singur cuvant: „Da”.
I: Cum aplici aceste experiente in munca ta, intr-o companie mare?
R: In munca mea ma gasesc adesea intr-un proiect care are piedici, este intarziat, sau a depasit bugetul. Folosind principiile pe care le-am vazut functionand in manastirile din Tibet, gasesc o modalitate de a naviga prin toate aceste dileme si ajung la o concluzie fericita. Dupa un timp, mi-am dat seama ca aceleasi principii pot fi aplicate intr-un context mult mai mare.
I: Ce a grabit acest lucru?
R: Ultimii ani ai Razboiului Rece au fost foarte periculosi. Desi publicul nu si-a dat seama de asta, am ajuns foarte aproape de a avea un schimb de bombe nucleare – de fapt eu stiu doua astfel de cazuri. Recunoscand cat de aproape am ajuns de a distruge tot ceea ce pretuim, mi-am dat seama ca situatia, ca orice alt proiect care are piedici, este intarziat sau a depasit bugetul. Am inceput sa studiez moduri de a aplica principiile folosite in munca mea la Cisco si Martin-Marietta, la acest proiect numit „Viata si Constiinta in secolul al douazeci si unulea”.
I: Atunci cand renuntam la acele ipoteze false despre care vorbeai mai devreme, ne dam seama ca spatiul nu este gol si ca lumea noastra interioara poate avea un puternic efect asupra lumii exterioare. Ce comportamente diferite se nasc din aceasta schimbare?
R: Incepem sa vedem ca totul este conectat cu tot restul si ca nu putem sa ne gandim doar la noi, atunci cand luam decizii, in contextul familiei noastre, al comunitatii noastre, sau al lumii. Lumea e mai larga decat Statele Unite. Urmatoarea generatie va fi cufundata in aceasta noua cunoastere, dar aceasta generatie este unica, prin aceea ca ambele perspective coexista in acelasi timp. Unii oameni sunt foarte inchistati in credintele vechi de trei sute de ani, altii sunt mai deschisi catre noua cunoastere. Dar, ca un intreg, aceasta generatie le imbratiseaza pe amandoua. Asta ne readuce la „Planeta la rascruce de drumuri”. Suntem pusi in fata unor provocari fara precedent, care vor fi rezolvate doar recunoscand ca suntem parte dintr-o comunitate mai mare, ca suntem o familie si avem nevoie unii de altii, chiar daca asta ne place sau nu.
I: Intr-o structura de retea de marketing (in care sunt 1099 de independenti, intr-un domeniu care are probabil sute de mii de oameni) trebuie sa invatam cum sa ne unim. Este aceasta retea, un exemplu al acestui mod diferit de a ne organiza intr-o societate?
R: Absolut! Oricat de complexa pare lumea noastra si oricat de mult incercam sa separam serviciul de viata, de univers, ne dam seama ca toate acestea se bazeaza pe aceleasi principii fractale – exact acelasi model, la diferite scari. Un broccoli este un exemplu perfect de model fractal. O mica ramura arata identic cu ramura mai mare din care s-a nascut. Se pare ca intreaga viata functioneaza asa, inclusiv corpul uman. Ceea ce este bine pentru o celula din corp, va sustine viata intregului corp. La fel este si in societate: ceea ce este bun pentru individ, este de asemenea bun pentru toti. Cand ii ajutam pe altii, ne ajutam pe noi insine. In 2004 am scris in „Codul lui Dumnezeu” despre principiile unificatoare care ne unesc ca o familie pe planeta. Acea carte cita mai mult de 400 studii stiintifice distincte, ce incercau sa determine daca suntem o specie violenta prin natura noastra, adica, daca a fi in competitie este natura noastra adevarata. Rezultatele tuturor acestor 400 de studii stiintifice a fost unanim: nu suntem o specie violenta si competitiva, prin natura noastra. Totusi, s-a descoperit ca renuntam la adevarata noastra natura – de bunavointa si cooperare – si devenim violent competitivi in urmatoarele conditii: cand ne simtim personal amenintati; cand ne simtim familiile amenintate; sau cand simtim ca modul nostru de viata este amenintat. Puteti vedea asta in locuri ca Irak sau teritoriile palestiniene, unde, in mod obisnuit, oamenii experimenteaza toate aceste trei conditii. Este inevitabil acel tip violent de conflict? Deloc. El nu este starea noastra naturala, este un comportament produs de acele conditii.
I: Fiind amenintati, uitam de natura noastra fractala – gandim ca propriul interes si actiunea in interesul celorlalti sunt doua directii ce se exclud reciproc. Incepem sa ne gandim ca se afla un spatiu gol intre noi. R: O alta concluzie a acestor studii a fost ca fiecare specie beneficiaza din cooperare. Cand sunt cooperanti, in mod repetat produc mai multi urmasi, traiesc mai mult si mai bine.Au descoperit aceleasi lucruri si la populatiile umane indigene din toata lumea: lungimea si calitatea vietii cresc, atunci cand oamenii coopereaza in culegerea si impartirea hranei, a apei si a altor resurse.In business se aplica acelasi principiu: cu cat cooperam mai mult, cu atat o vom duce mai bine. La asta se refera marketingul retelei. I: Cum vezi puse in practica, aceste doua moduri de a gandi?
R: Pe plan politic, exista oameni care privesc doar la situatia locala, iar altii care gandesc global. Exista oameni de stiinta care studiaza ceea ce este bine pentru America si altii care studiaza ceea ce este bine pentru lume. In ultimii cinci ani am fost pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii si Groenlandei. Ceea ce am descoperit peste tot este ca oamenii sunt pregatiti pentru ceva mai mult decat suferinta, razboiul, conflictul, frica, pe care le-am experimentat in secolul al douazecilea.Daca prin procesul de alegere a noilor conducatori, ei ar putea sa-si exprime dorinta de a trai intr-un mod diferit, vom descoperi foarte repede, cum chiar aceste principii spirituale se manifesta pe scena lumii.