IUBIREA INVINGE TOTUL!!!

DA-MI DOAMNE,PUTEREA DE A SCHIMBA LUCRURILE PE CARE LE POT SCHIMBA!DA-MI PUTEREA DE A ACCEPTA LUCRURILE PE CARE NU LE POT SCHIMBA!SI DA-MI INTELEPCIUNEA DE A LE DEOSEBI!!!


ZAMOLXE

Zamolxe a spus:

“BINECUVANTEZ VOCEA DUMNEZEULUI CARE BINECUVANTEAZA!!!”

Adevarul te va elibera !!!

Oricine se proclamă pe sine însuşi judecător în Câmpul Adevărului şi al Cunoaşterii este un naufragiat de care râd Zeii.

Albert Einstein

joi, martie 18, 2010

DESPRE DEDUBLAREA ASTRALA......

Profetia pictata a parintelui Arsenie Boca



Biserica din Draganescu

Pe pojghita varului de fresca din pronaosul bisericii din Draganescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o incepand cu anul 1968, parintele a strecurat inexplicabil cateva imagini premonitorii, neobisnuite prin actualitatea lor: telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la
New York sau naveta Discovery. Desi plasate vizibil pe cei doi pereti laterali de la intrare, scenele respective nu sunt usor de observat, parand a se dizolva pana la contopire in multitudinea altor scene biblice importante: Invierea, infatisarea iadului si a Cetei celor Drepti. Oricat te-ai stradui, din intregul picturii nu distingi nimic, in afara unor chipuri biblice, desenate pe cat de canonic, pe atat de aparte si de potrivit lirismului meditativ din arta parintelui. Biserica Draganescu nu e o sala de muzeu renumit, in care intri doar sa-ti domolesti orgoliul sau curiozitatea intelectuala. La Draganescu trebuie sa vii de mai multe ori si sa ai rabdare, cerandu-i parintelui Arsenie sa-ti "arate". Dupa o vreme, cu alti ochi si alta stare sufleteasca, incepi sa vezi. Mesajul si proorocia parintelui se afla chiar in fata ta. Cu litere de un rosu sangeriu, sta scris cuvantul: "Faradelegile atrag pedeapsa pe pamant". Alaturi, intr-o completare tainica si complicat de simpla, apare desenul si toata prefigurarea evenimentelor care vor cutremura iremediabil lumea moderna: de la terorism la modificarea genetica; de la globalizarea mondiala la secularizarea new-age-ista a bisericii lui Hristos.

"Zdreanta rosie, secera si ciocanul, steaua in cinci colturi o sa dispara"

Multe se spun despre minunile si profetiile cuviosului Arsenie Boca. Unii sunt convinsi ca parintele putea intra si iesi prin orice usa zidita, asa cum putea calatori nestingherit prin aer, fiind prezent deopotriva in temnita de la Canal, dar si la inmormantarea mamei sale, din comuna Vata de Sus, aflata in apropiere de Apuseni. Altii se indoiesc, considerand ca toate acestea sunt exagerari venite din idolatrie si nalucire sentimentala; ca sfintenia parintelui nu mai avea nevoie de asemenea efuziuni patetice de admiratie si pietism. Nici acum, dupa 30 de ani de la mutarea sa la cele sfinte, nu stim prea bine daca parintele a prefigurat cu adevarat ororile bolsevismului sau caderea lui Ceausescu, caruia i-a transmis printr-un om al Securitatii ca nu o sa mai apuce anul 1990. Ceea ce stim cu siguranta este ca parintele Arsenie avea darul "inainte-vederii", dar niciodata nu facea din asta prilej de uimire si de spectacol printre credinciosi.

Parintele Arsenie, lucrand in anii '80 in altarul Sfintei Biserici de la Draganescu

Dimpotriva - atatea cate erau, cuvintele lui profetice nu-ti vorbeau in clar, ci te chemau discret la cautarea sensului ratacit printre alte sensuri, asa cum s-a intamplat cand parintele a prezis marile cutremure ale secolului XX, spunand ca Bucurestiul "se va oua de doua ori", iar la a treia ouare, marele oras va fi sters de pe fata pamantului pentru pacatele lui. Tot asa, in ascunzisul tainei, parintele va rosti inca din 1940 o profetie legata de ascensiunea comunismului, dar si de inlocuirea lui cu o ispitire si mai mare: "Zdreanta rosie, secera si ciocanul, steaua cu cinci colturi o sa dispara, dar va veni steaua cu sase colturi, anarhia, si va fi vai si amar de lume (...) Asta va fi peste multi ani, si noua, Dumnezeu nu ne va harazi sa vedem acele vremi (...) Mie nu-mi va fi dat sa vad, dupa sarbatoarea desarta a victoriei, cati dintre cei drepti au mai ramas. Caci dupa aceasta victorie desarta, putini dintre cei drepti vor fi in picioare si la sarbatoare. Peste tot vor fi naimiti (vanduti dusmanului) si abia atunci va incepe o noua lupta, fara jertfa de sange, dar la fel de lunga ca si cea pe care am inceput-o noi acum!".Apocrife greu de datat si, in acelasi timp, ciudat de actuale, cuvintele parintelui par sa ne certe. Degeaba ispitim viitorul in cautarea unor intamplari uimitoare. Degeaba cercetam amintirile fagarasenilor care l-au cunoscut si mergem in pelerinaj la Prislop, pentru a cere raspuns la crucea si tarana mormantului. Adevarul e mult mai aproape de noi. Marele si adancul sau discurs profetic se afla chiar sub ochii nostri, la doi pasi de Bucuresti, intr-o modesta bisericuta de tara. Acolo, in icoanele si chipurile de sfinti de la Draganescu, e raspunsul. Acolo trebuie sa gasim mesajul si cheia de intelegere a spuselor parintelui. Asa cum observa marele profesor de mistica teologica, Nichifor Crainic, parintele Arsenie a asternut pe varul bisericii - nu ipostaze si scene biblice, ci predici fierbinti, cugetari si ganduri mustind de intrebari si intelesuri. Pe zidurile de catedrala taraneasca de la Draganescu, parintele a pictat crezul sau, deopotriva cu taina unui mesaj profetic, pe care nimeni - nici teologi, nici oameni de arta - nu au incercat pana acum sa-l cerceteze si sa-l inteleaga.

"Voi ati inceput sfarsitul lumii"

Sa ne imaginam o clipa locul si armonia culorilor. La orice ora din zi si din noapte, pe zidul din stanga bisericii troneaza regala si de nerepetat capodopera parintelui. In irizari unice si translucide, ca o adiere sau un suspin de om indragostit, parintele a pictat chiar fundamentul credintei noastre crestine: Invierea lui Hristos, biruirea mortii si triumful Luminii fara de sfarsit. In contrast, pe zidul opus, sta avertizarea - Scaunul de Judecata si glasul pictat al parintelui, cu gandurile si viziunile sale iluminate. Ascunse discret si cu o cheie mereu schimbata in linii si tonuri de culori, cuvintele parintelui Arsenie te indeamna insistent sa zabovesti asupra lor si sa iei aminte.
Intr-un tarziu, intelegi si te cutremuri.

Biserica Draganescu

Ceea ce in anii '70-'80 parea viziune subiectiv artistica si adaos indraznet la erminia bizantina, astazi, dupa aproape 30 de ani, ni se arata a fi un teribil strigat de trezire - o manie profetica, plina de repros si ingrijorare: imaginea apocaliptica a unor zgarie-nori incendiati, ca o prefigurare a zilei de 11 septembrie; imaginea unei navete cosmice, prefatand parca dezastrul misiunii Apollo 13; imaginea lui Nietzsche si Platon, conversand probabil despre adevar, despre genealogia moralei si "moartea" lui Dumnezeu, in timp ce fata cinic zambitoare a unui diavol sopteste la urechea umanitatii otrava spuselor lui paradoxale: "Eu nu exist", implinind astfel cea mai perfida si mai ucigatoare ispita a lumii moderne: ignorarea celui rau; acceptarea lui prin indiferenta, lene sau toleranta..Ca sa intelegi ceva din mesajul parintelui, trebuie sa te apropii atent si indelung de fiecare trasatura de penel. In parte, orice detaliu te uimeste prin ceva: faptul ca si diavolii au aura (una stricata, serpeasca, desigur); faptul ca in pictura parintelui nu exista nici o tusa pregnanta de negru, iadul fiind desenat doar in palalai incendiare de rosu sau caramiziu murdar; faptul ca, in una din scene, insusi Hristos o tine in brate pe Fecioara Maria ca pe o copila si nu invers, cum o consacra erminia bizantina; faptul ca cele doua mari biserici crestine (Sf. Sofia de la Constantinopol si Sf. Petru de la Roma) stau impreuna intr-un semicerc cu raze, dar intr-un loc nedecis inca - undeva intre Iad si Rai.

"Sfanta Liturghie mai tine lumea"

Dureaza ceva pana sa observi marile scene si dezvoltari ideatice; sa observi tulburatoarea tema a Calugarului rastignit (cu picioarele in iad si mintea in Rai) sau locul central oferit Nuntii din Cana Galileei, uimitoare prin interpretarea parintelui, care aduna la aceeasi masa fara sfarsit - nu numai mirii, dimpreuna cu cei 40 de mucenici de la Sevasta, in floarea varstei, dar si cortegiul menit sa-l petreaca pe staretul Zosima pe ultimul sau drum, sugerandu-ne astfel ca la bucuria nuntii ceresti exista doar trei cai de a ajunge: casatoria crestina, calugaria si mucenicia martirica.

Cina cea de taina (fragment)

Pe zidurile bisericii din Draganescu, semnificatiile se succed in straturi suprapuse. Nici un chip de sfant nu seamana cu altul. Chiar si in multime, in Ceata celor Drepti, privirile Cuviosilor exprima ganduri si vointa proprie. Pictura nu fixeaza gesturi anume si nu opreste din drum pasii vreunui Apostol, cum se intampla pe zidurile altor biserici. Pictura de la Draganescu se unduieste, tresare, palpaie, respira si se inalta din teluric, spre apoteoza Invierii pe Cruce si intarirea mesajului lasat de parintele, ca o ultima avertizare: "Sa nu credeti ca veti intra dupa moarte in Imparatia in care nu ati trait pe pamant".Sunt multe "indrazneli" si actualizari tulburatoare in pictura bisericii si toate par sa repete acelasi strigat de trambita apocaliptica, adresat omului: "Cu stiinta ati dezlantuit cataclismul stihiilor asupra voastra. Asa va trebuie. Ati inceput sfarsitul lumii!". O spune parintele Arsenie Boca, absolventul de medicina, teologie si bellearte - calugarul simplu si "omul imbracat in haine de in", care citea deopotriva Filocaliile si ultimele carti despre quasari sau unde cuantice, fara sa vada o contradictie intre crestinism si stiinta, intre iutimea cunoasterii intelectuale si miracolul energiilor necreate ale lui Dumnezeu. Cu fiecare cadru pictural inscris pe perete, discursul parintelui pare sa devina tot mai clar si ultimativ - sa fugim de mandrie desarta, de neadevarul si minciuna zilelor noastre, care ne repeta mereu ca omul e stapanul deplin al lumii, care ne indeamna sa ne bucuram de placerile vietii si ne consoleaza perfid: "Fii pe pace. Ai destul timp sa te mantuiesti. La batranete ce ai sa faci?".

"Incepe timpul mucenicilor"

Neindoielnic, parintele isi cunostea sfarsitul. Ucenicul sau, Preasfintitul Daniil, episcopul ortodox din Varsetul Voivodinei, isi aminteste ca, in decembrie 1988, la ultima lor intalnire de la Prislop, parintele a plans pentru prima si ultima oara, in fata obstii adunate sa celebreze apropierea sfintelor sarbatori de Craciun. Anul urmator, in prag de iarna, parintele va cadea nemiscat la pat si se va stinge sfielnic si tacut, ca palpairea unei lumanari suflate de boarea unui vant. Nimeni nu poate sti cui anume ii erau adresate lacrimile de la Prislop. Cu siguranta, era un semn de despartire, dar si de intarire a ceea ce se spune ca profetise pentru ultima oara poporului roman, cu putin timp inainte de caderea comunismului: "Imi pare rau pentru voi. Frica e de la diavol... Imi pare rau pentru voi. Vor cadea multi dintre cei alesi. Va vor pune impozite, taxe si alte dari. Nu veti mai putea fi sfinti... Acum nu mai e timpul sfintilor.
Acum incepe timpul mucenicilor".

Previziunea viitorului

Parintele Arsenie trebuie sa se fi despartit de noi cu regret si amaraciune. Nu numai ca vedea in duh ce o sa ni se intample, dar ne iubea pe toti atat de mult, incat ar fi vrut sa-i puna pe fagaraseni, dimpreuna cu tot poporul credincios, intr-o icoana a neamului romanesc, intruchipata sub forma unui taran simplu si imbracat in in, ce sta in rugaciune cu bratele spre cer, ca Moise pe munte, avand deasupra culmile carpatine, pe care se ridica crucea de pe Caraiman, cu o ceata de cuviosi dincolo de zare, sub profilul celor trei mari lacasuri ale neamului: Cozia, Voronet, biserica de lemn a lui Horea.In cei aproape 80 de ani ai sai, parintele nu a mai avut timp sa ne lase decat niste insemnari si niste schite, desenate infrigurat in minuscula sa chilie de la Sinaia. Cercetandu-le cu atentie, vom descoperi cu uimire ca, in recluziunea meditativa de la Draganescu, parintele nici nu a profetit si nici nu a transpus dogmatic Scriptura in desene, ci a incercat, dupa cum singur recunoaste, sa picteze ceva mult mai important: zborul si tacerea. E limpede ca nu poti sa-l iubesti pe Dumnezeu si sa I te apropii cu o catime macar, daca nu esti un pic vizionar si poet, daca nu repeti si nu crezi odata cu parintele ca prezentul nici nu ne domina si nici nu ne apartine. Atunci cand ne ocupam prea mult de el, prezentul e o iluzie si o capcana. Sa nu-l preamarim niciodata. "Prezentul", spunea cuviosul Arsenie Boca, "e doar viitorul trecutului".


miercuri, martie 17, 2010

KAREN BISHOP COCHILII GOALE 13 martie, 2010



Bun venit !

O multitudine de manifestari ciudate si interesante au aparut in ultimul timp, dar in vremurile fara precedent pe care le traim, ne intrebam in fiecare zi ce va urma si cum urmeaza sa se desfasoare lucrurile.

Am fost plecata in ultima saptamana, in vizita la familie, asa ca e nevoie de o mica recapitulare. Cutremurul din Chile a creat unele lucruri interesante, intrucat a fost de mare anvergura. Dat fiind ca a avut loc la mare adancime in Pamant, a creat mutari masive. Pamantul se pregateste si se aliniaza pentru energiile noi si acest cutremur a fost prima manifestare a acestui proces.

Pentru ca a fost atat de mare si activat de un scop, a putut fi simtit in moduri ciudate si interesante. Practic, a scuturat energiile si a miscat lucrurile atat la nivele adanci, cat si la cele inalte. Multe au fost miscate pe ici pe colo. Cat despre mine, eu am trai experienta foarte multor energii non-fizice, care au venit in spatiul meu. Energii sufletesti de la prieteni si cunostinte din trecut, alaturi de suflete pe care urmeaza sa le intalnesc, erau toate acolo la marea petrecere. Fiecare era in acelasi spatiu, indiferent din ce dimensiune a realitatii provenea. Este posibil sa ne adunam impreuna cu altii, in stare de somn, in timp ce dormim, sa ne conectam cu cei care au murit si e posibil sa ne conecta chiar si cu cei pe care i-am lasat in urma.

Atunci cand energiile preseaza atat de tare si sunt atat de intense (asa cum au fost in timpul separarii lumilor in Septembrie si pentru un timp si dupa aceea) totul este aruncat in toate partile si noi ne conectam cu suflete de care ne despartim cu timpul, atunci cand ierarhiile dimensionale au devenit mult mai intacte. Cutremurul din Chile a creat si el acest efect. Astfel este posibil ca noi sa-i fi simtit pe ceilalti in spatiul nostru, fara nici un motiv aparent.

Asa cum multi dintre noi au simtit, exista o reactie in lant de cutremure iminente. Trebuie sa aibe loc o restructurare in interiorul Pamantului, pentru a putea sustine o noua realitate si o lumea noua. Cutremurul din Chile si cele ce au urmat in acea zona au mutat energiile si am putut simti acest lucru, in moduri diferite. E posibil sa ne fi simtit extrem de agitati fara nici un motiv anume, dupa o lunga perioada de liniste. E posibil sa ne trezim finalizand lucruri ca si cand ne-am fi pregatit, sau poate doar punand lucruri in ordine, pentru a ne sustine pentru un timp. E posibil sa fi simtit cum energiile ne sprijina sa ne adapostim sau sa ne cream un spatiu bun in care sa ne aflam. E posibil sa fi simtit un nou sentiment de impamantare, de conectare si o noua putere in interiorul nostru.

Cum Pamantul face aceste schimbari in structura, pas cu pas, vom avea mai multe la care sa ne conectam si astfel, e posibil sa ne simti mai mult noi insine, mai relaxati, mai acasa si mai linistiti si bucurosi, atunci cand ne conectam mai mult la Noul Pamant. Abilitatile prin care ne manifestam pot spori si ele. Odata cu fiecare schimbare sau aliniere a Pamntului, vom continua sa ne simtim mai plini de putere si mai conectati.

Aceste cutremure sau evenimente de restructurare apar la intervale specifice. Ele apar, noi ne aliniem cu Pamantul, ne adaptam si ne asezam si, doar atunci cand acest proces este finalizat pentru fiecare eveniment, il experimentam pe urmatorul. Nu vom putea experimenta o noua schimbare a Pamantului, pana cand cea dinainte nu si-a finalizat scopul pentru care a venit sa creeze.

In acelasi timp, sentimentul de a fi in spatiu si in afara lui, din ultimile cateva saptamani, a fost ceva normal. A te simti „pierdut”, a nu fi cu totul prezent, a nu te putea organiza, sau pur si simplu ca si cand am fi carapacea sinelui nostru, a fost ceva normal. Ne-am simtit ca si cand nu era nimeni acasa, sau sa „pazeasca pravalia”. Ne pierduseram oare mintile, sau pe noi insine? Am uitat cine suntem? Ne intrebam „unde” suntem? Oare a fi distrat este parte din acest ciudat proces in plina desfasurare, de a ajunge intr-o noua realitate? Cine sunt eu acum?, ne putem intreba si Unde am plecat? Ma vede cineva? Ma simt ca o carapace goala!

Atunci cand nu prea ai la ce sa te conectezi, suntem lasati sa atarnam ,,intre,”. Acest lucru creaza intotdeauna stari de vulnerabilitate. Si cum noi suntem acum, la baza, energie a sufletului, in timpul perioadelor de tranzitie ne putem gasi energia spirituala plutind afara din corp. Aceasta poate provoca sentimentul de gol interior, de spatiu si sentimente de ,,cadere” in corpurile noastre, la trezire sau in meditatie, alaturi de un sentiment de ,,cadere,” in momentul cand adormim ... ca si cand alunecam intr-o prapastie adanca, de unde nu ne putem intoarce niciodata. Am fost mutati din realitatea vechiului Pamant, care isi continua procesul de restructurare masiva, asfel incat noi sa nu devenim afectati sau prea traumatizati.

In completare si pe o nota diferita, cu cat evoluam mai mult, cu atat scrisul nostru si gramatica se duc pe fereastra pur si simplu, impreuna cu o incapacitate de a ne reaminti cuvinte sau sensul lucrurilor. Putem privi ceva sau putem fi in mijlocul unei conversatii si sa ramanem fara cuvinte. In anii tineretii, m-am straduit sa scriu corect si sa stapanesc regulile gramaticale. Mi-a placut la nebunie. In prezent primesc adesea scrisori de la cititori, care imi corecteza scrisul si gramatica!Uneori imi este greu sa fac si o singura propozitie! Dar, odata cu aceasta inabilitate de a comunica in modul in care o faceam in trecut si de a nu-mi aminti sensul lucrurilor vine si o ciudata apatie. Vechile noastre cai de comunicare sunt acum prea incomode, greoaie, consumatoare de timp si stufoase. Ne miscam foarte incet catre telepatie si energie pura. De aceea sunetul si emotia ne afecteaza atat de profund acum, impreuna cu energiile inimii.

Faptul ca suntem sechestrati, pentru a fi scosi din restructurarea Pamantului – fie in legatura cu oamenii din anumite zonele geografice, sau pur si simplu cu societatea noastra in general – vine cu niste avantaje. A fi in spatiul nostru propriu ne poate crea stari minunate de bucurie si pace. Noile noastre spatii sacre sunt minunate intr-adevar – si acum, pentru ca ne aflam intr-o energie vibranta mai inalta, putem accesa cu mare usurinta chiar propria noastra realitate, daca alegem acest lucru. Noi cream noua realitate, incepand cu spatii mici si, cu timpul, extinzandu-ne in afara. In acest mod, putem fi relativ neafectati de ceea ce se intampla cu restul planetei, daca alegem sa ne detasam intr-un mod sau altul.. In timp ce o vizitam pe fiica mea si pe nepoti, saptamana trecuta, nu am avut acces la televizor sau internet. Eram in lumea noastra proprie si nu am avut idee de ceea ce se intampla in alta parte. Ne aflam in lumea noastra mica – si experimentez acelasi lucru si la mine acasa.

Parte a pregatirii pentru noua realitate implica pregatirea noastra proprie. Daca intentionam sa cream dorintele inimii si pasiunile sufletelor noastre, avem nevoie sa ne simtim confortabil in timp ce o facem. Asfel ne putem confrunta cu dezechilibre ale egourilor noastre care acum vor tinde sa se echilibreze. Faptul ca ne simtim ca si cand nu am avea dreptul sau nu e treaba noastra sa facem ceea ce noi stim ca vrem sa facem, deriva numai din capitularea noastra prea mare in fata Energiei Sursa, sau chiar si din faptul ca ne impotmolim in rolul vechi de inaltare in care se pare ca nu prea controlam lucrurile. Prea putin ego nu este cu mult diferit de prea mult ego. Am evoluat ata de mult in ultimii 10 ani, incat ni se pare firesc sa preluam comanda daca alegem aceasta cale. Intotdeauna exista acea linie fina, se pare, intre a fi prea mult noi insine, sau nu suficient. Dar, pe masura ce invatam sa navigam in aceste ape noi ale noii realitati, totul devine mai clar. Ne putem simti goi si absenti in acest moment, in anumite privinte, dar cand incepem sa ne conectam din ce in ce mai mult, vom incorpora incetul cu incetul o putere foarte noua si o conectare mai inalta la eul nostru adevarat si autentic.

Intrucat suntem destul de deconectati de la vechea realitate, o putem vedea cum se schimba. Multi sunt cei care „intreaba” acum, din cei care nu au intrebat niciodata inainte. Multi sunt cei ce fac schimbari masive in interiorul lor, devenind oameni noi, mai usor sau mai greu. Multi sunt cei care observa ca se intampla ceva. Aceasta este calea care s-a dorit inainte de aparitia separarii lumilor. Ceea ce am sperat ca va aparea prin anii de inaltare a Fazei I se intampla acum, cand ne aflam pe foarte noul Pamant Doi, unde lucrurile se vor desfasura in moduri magnifice si vibrante.

Pentru multi se intampla miracole, foarte rapid si in moduri iexplicabile. Acestea sunt energiile in care ne aflam acum. Facem progrese uimitoare in a ajunge la locuri la care numai am visat in lunile trecute. Lucrurile progreseaza si se desfasoara ca niciodata in trecut – cu conditia sa alegem sa vedem ca asa este.

Pe masura ce planeta avanseaza cu procesul ei de restructurare, avansam si noi si restul cosmosului.

Cu multa iubire si recunostinta

Karen

Un top al primelor 10 Descoperiri Romanesti...


10. Diorama - Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se
expun in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte
asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui
peisaj real. Primul care s-a gandit la aceasta forma de incadrare a naturii
in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog,
ecolog si profesor universitar de limba romana. El este intemeietorul
Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele
si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara
dioramele biologice.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 12/10-dioram
a.jpg?width= 550&height=378
>

Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de
istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor
Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila
a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si
numeroase diorame care infatiseaza fauna din regiunile de tundra, prerie,
savana sau din desertul Sahara. Datorita deosebitei prezentari, numeroase
muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru
organizarea colectiilor lor muzeistice.



9. Tunul Basilic - Orban

Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta
cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub
comanda sultanului Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata
bizantina numara aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari
straini. Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil
cele mai puternice aflate in existeta pana atunci. Otomanii aveau o armata
uriasa, de aproximativ 80.000 - 100.000 de oameni, dar sabiile si sagetile
nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca atare,
otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine
controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule
probe.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 11/09-tunul.
jpg?width=550&height=300
>

Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme
reprezentau o noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un
tun enorm, botezat "tunul Basilic", masurand peste opt metri lungime si
circa 75 centimetri diametru, care era capabil sa lanseze un proiectil de
544 kilograme la o distanta de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu
avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau putine si arma s-a
prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate acestea,
instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare
putere, proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau
de functionare.



8. Cibernetica - Stefan Odobleja

Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a
raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult
mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic,
biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot
cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit
modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja,
creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica
in 1929 studiul "Metoda de transonanta toracica" in care enunta pentru prima
oara legea reversibilitatii.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 10/08-cibern
etica.jpg?width= 550&height=360
>

Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din
Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale "Psihologia
consonatista" , lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei
cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si
interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii,
intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece
ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost
utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972,
Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii
se afla in psihologie.



7. Pila Karpen - Nicolae Vasilescu-Karpen

O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani,
fara intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de
stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol
in urma, ca ea va functiona vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie
Leonida" din Bucuresti exista un obiect de patrimoniu care sta intr-un seif
metalic blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Este vorba despre
"Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta sub numele de "Pila
lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile,
adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din
exterior.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 9/07-pila. jp
g?width=550&height=300
>

Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se
incapataneaza sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei.
Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un
aparat care sa se miste la nesfarsit, fara sa primeasca impulsuri
exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei actuale. In
epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o
utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati,
lumea oamenilor de stiinta considerandu- i nebuni. Perpetuum mobile nu poate
exista. Cu toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l
construiasca. Si se pare ca a reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa
lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit
inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922. Era
vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care pun in
miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta
conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea
circuitul, pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de
rotatie a elicei era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de
reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat
circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea alimenta o
nava spatiala.



6. Scaunul ejectabil - Anastase Dragomir

Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei
erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar
pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de
zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era
pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A
plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a
perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor
in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea
de brevet "Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de
locomotion aerienne" si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930
pentru "cabina catapultabila" .


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 8/06-scaun- e
jectabil.jpg? width=550&height= 532
>

Aceasta inventie era "un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie
aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul
critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta,
impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a
podelei". Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai
multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a
obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru "celula parasutata",
care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea
cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta
cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu
cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424
din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri
de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.



5. Stiloul - Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului
Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al
Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in
timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind
legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii
primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu
pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826
primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique
din Paris.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 7/05-stilou.
jpg?width=550&height=298
>

In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume
portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei
portaret fara sfarsit, alimentandu- se el insusi cu cerneala). Aceasta
inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la
crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu
rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile
nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor
componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si
posibilitatea inlocuirii unor piese.



4. Vaccinul antiholeric - Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar
roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie
experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind
vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor
desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de
vaccinare antiholerica, numita "Metoda Cantacuzino" , folosita si astazi in
tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul
holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii
remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 6/04-antihol
eric.jpg?width= 550&height=413
>

In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in
focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca "Marea experienta romaneasca",
care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a
epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al
serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a
marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca:
descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de
imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra
holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912
creeaza vaccinul antitific.



3. Gerovital - Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al
Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat
importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de
varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de
Gerovital sau vitamina H3.
<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 5/03-gerovit
al.jpg?width= 550&height=300
> Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952
si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National
de Geronto-Geriatrie "Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume,
model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.



"Ana Aslan" are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra
imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu
nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale,
printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele
produselor "Aslan" a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o
afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu
"Gerovital".



2. Avionul cu Reactie - Henri Coanda

In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea
de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse
cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras
atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta
metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia
oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total
diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua
aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m,
greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta
parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie
in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia
viitorului.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 4/02-coanda.
jpg?width=550&height=245
>

Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri
Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si
dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston
era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era
transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut.
Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston
era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi
privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui
Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga
din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile
produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana
atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a
pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta
incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu
reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda
a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.



1. Injectia cu insulina - Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si
Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in
1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul
glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este
cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea
hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului.
Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.


<http://storage0. dms. mpinteractiv. ro/media/ 401/321/ 5387/4622348/ 3/01-insulin
a.jpg?width= 550&height=413
>

Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi "eroi canadieni"
Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul
Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in
laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care
luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza
articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca
in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o
revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul
"Recherches sur le rôle du pancréas dans l'assimilation nutritive". Doar ca
n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final
al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane
anuntarea rezultatelor definitive.



Facts: Alte inventii romanesti importante





· 1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si
prima rafinare a petrolului



· 1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu
aburi



· 1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu
reactie



· 1895 - D. Hurmuzescu - descopera electroscopul



· 1904 - Emil Racovita - fondatorul biospeologiei



· 1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti
cu pneuri; cu "Vuia I" acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca
nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (în fapt,
primul avion din istorie)



· 1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie
pentru sondaje adanci



· 1910 - Tache Brumarescu - masina de taiat sulf



· 1918 - Gogu Constantinescu - intemeiaza o noua stiinta:
sonicitatea



· 1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile
Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor "Apollo" (al caror parinte
a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de
matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei "Apollo" care a dus primul
om pe Luna



· 1921 - Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor în
spate (de forma "picaturii de apa")



· 1962 - Ion Agarbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu
radiatie infrarosie

marți, martie 16, 2010

Avem si noi Ingerii Nostrii...



Echinoxul de primavara 2010...sa incepem sa ne pregatim


Intrarea Soarelui in Berbec marcheaza inceputul anului astrologic, dar si echinoxul de primavara. Natura incepe sa se echilibreze, vine din nou primavara; Soarele si Pamantul se armonizeaza. Soarele este centrat intre emisfera nordica si cea sudica, intre cer si pamant. Este o perioada buna pentru autoexaminarea si afirmarea sinelui in mod pozitiv. Energia solara a Berbecului faciliteaza aceste schimbari pentru noi toti. Suntem in casa Sinelui. De la casa Sinelui incepe periplul vietii. Fiinta umana incepe sa se descopere.

Astrologic, echinoxul de primavara isi pune amprenta energetica pe intregul an. La momentul cand Soarele intra in Berbec, in 20 martie 2010, apare la rasarit semnul Balantei (harta ridicata pentru Bucuresti), si aproape de Ascendent sta Saturn, in mers aparent retrograd, pazitorul actiunilor noastre. Este clar ca anul acesta astrele se ocupa indeosebi de relatiile noastre; axa Berbec – Balanta este axa cunoasterii de sine in raport cu celalalt. Este anul testarii relatiilor, este anul casatoriilor, dar si al divorturilor. Este anul in care invatam sa vedem viata ca pe un tot unitar, unde NOI, devine cuvantul cheie. Invatam sa vedem viata la plural.

Poate este o invitatie din partea astrelor sa incercam sa ne reamintim de Legea Unitatii, care reprezinta un nivel de constiinta mai inalt, in care polaritatea se destrama usor, usor.

Marte, guvernatorul Berbecului, proaspat iesit din mers aparent retrograd, in casa prieteniei, va marca acest an la fel de mult cum a facut-o si spre sfarsitul anului trecut. Mai mult chiar, el sustine si intareste ideea de prietenie in orice tip de relatie.

Marte a intrat in Leu pe 16 octombrie 2009 si ramane in continuare in Leu pana pe 7 iunie 2010.

Soarele in Berbec, in casa a VII-a, si Marte in Leu, in casa a XI-a, sunt in receptie mutuala. Excelent aspect, amandoi astrii se dinamizeaza si se sprijina reciproc.

Soarele in exaltare in Berbec suplimenteaza ego-ul cu reactii prompte si puternice si cu o incredere absoluta in capacitatile sale. Curajul este cuvantul, condus de intuitie. Marte reprezinta inteligenta in actiune. Robustetea fizica emanata de Soare da vitalitate si exuberanta, semn ca pornim pe un drum nou. Bonus, Mercur si Venus care i se alatura. Mental si sentimental suntem pregatiti, nu trebuie decat sa avem incredere in noi insine ca acest eveniment astral nu face decat sa ne dea imbold sa ne cucerim pe noi insine, de fapt.

Luna, la intrarea Soarelui in semnul Berbecului, este in conjunctie stransa cu steaua fixa Algol, in casa a VIII-a, casa transformarilor. Algol sau Steaua Demon, cunoscuta si drept Steaua Diavolului, supranumita asa datorita faptului ca isi schimba magnitudinea la fiecare aproximativ 70 ore, este considerata o stea malefica ce influenteaza vremea, dar si starile noastre interioare. Algol aduce ghinion, violenta, indrazneala, aventura, minciuna, inteligenta.

Luna reprezinta emotiile noastre acumulate in timpuri nestiute. Daca traim in trecut, sub influenta acestor emotii, riscam sa ne pierdem directia. Luna in casa a VIII-a ne invita sa constientizam si sa ne eliberam de anumite emotii care revin stresant in sufletul nostru.

In fiecare an, echinoxul de primavara, semnul Berbecului, ne reaminteste sa traim in prezent, sa simtim fiecare clipa.

Autor: Elena Nainer

Calatorie Placuta...



Sunetele Iubirii Neconditionate...